biorezonanta timisoara investigatie fara radiatiibiorezonanta timisoara metoda de ivestigare rapida
biorezonanta timisoara si tratament naturist

“Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea.” – Hipocrate


Prima pagina Afectiuni Schizofrenie
Schizofrenie PDF Imprimare Email

Schizofrenie

 

Schizofrenie - boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea. Schizofrenia are o evolutie indelungata, continua, intermitenta sau remitenta a carei caracteristica esentiala o constituie disocierea autista a personalitatii.

Schizofrenia este o psihoza, adica o boala psihica ce debuteaza de cele mai multe ori la varsta pubertatii. Schizofrenicul pierde progresiv contactul cu realitatea si isi creeaza propria sa lume. Halucinatiile sunt prezente, in special cele auditive (bolnavul de schizofrenie aude voci).

 

 

Schizofrenie - simptome

 

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaza.
In general, aceste simptome includ:
- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui
- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive
- vorbire incoerenta
- neglijarea igienei personale
- lipsa emotiilor
- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul
- manifestari agresive
- comportament catatonic
- o senzatie persistenta ca este urmarit
- probleme de functionare la scoala sau la serviciu
- izolare sociala
- neindemanare, miscari necoordonate.

 

Schizofrenie - factori de risc

 

Schizofrenia poate sa apara la oricine, indiferent de rasa, cultura, religie, loc de origine, indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine; barbatii au acelasi risc de boala ca si femeile. Nu exista configuratie familiala tipica care sa predispuna la schizofrenie.

Schizofrenia nu este o boala rara. Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%, ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi schizofrenia.

Schizofrenia apare in general in adolescenta. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de 30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani.

Ereditatea are probabil un rol, insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele care predispun la schizofrenie.

 

Schizofrenie - tipologie

Schizofrenia variaza de la usoara la severa. Unii pacienti pot fi capabili sa traiasca bine in viata de fiecare zi, in timp ce altii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele cazuri, simptomele schizofreniei par sa apara brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolta treptat, de-a lungul mai multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput.


In timp, devine dificil pentru pacient sa traiasca normal. Ii va fi imposibil sa mearga la scoala sau la serviciu. Pot apare probleme relationale, partial datorita dificultatilor pe care le are pacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. Isi poate pierde interesul pentru activitati care in trecut ii faceau placere. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cada intr-o stare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur.

 

Exista mai multe tipuri de schizofrenie. De exemplu, pacientii care au  impresia ca sunt persecutati sunt catalogati ca suferind de "schizofrenie paranoida"; pacientii care sunt incoerenti dar care nu au iluzii sunt inclusi in categoria de "schizofrenie dezorganizata". Forma cea mai debilitanta de schizofrenie este schizofrenia "negativa": pacientii cu aceasta forma de boala sunt lipsiti de initiativa, motivatie, interes social, incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv. Intrucat schizofrenia difera de la un pacient la altul ca intensitate, severitate si frecventa a episoadelor psihotice sau reziduale, multi specialisti folosesc termenul de "schizofrenie" pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate variabila.

Schizofrenia paranoida
Aceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive, tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.
Ideile delirante pot fi multiple insa, de regula, sunt organizate in jurul unei teme coerente.
Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar, iar combinarea ideilor delirante de persecutie si de grandoare cu furia poate predispune individul la violenta.
Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.
Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense, cu functionare satisfacatoare familiala si sociala.

Schizofrenie dezorganizata (hebefrenica)
Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei: afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile, caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre preocuparile inalte si abstracte.
Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este in mod obisnuit afectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt prezente delire, deseori cu continut hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.
Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul prostesc, stupiditatea, fenomene disociative ale gandirii, asociatiile de idei, jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva, irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.
Aceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cu tendinta spre dementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata a gandirii.

Schizofrenia catatonica
In aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, ecolalie si ecopraxie.
Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutorului
Ecopraxie=reacţie patologică de imitare automată a gesturilor si acţiunilor cuiva.
Din aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiintei clare si apare deobicei dupa o perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie, tendinta la inchidere in sine, depresie sau apatie si saracire afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie dupa care urmeaza nemijlocit stuporul catatonic.
Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.
In timpul stuporului sau excitatiei catatonice severe poate fi nevoie de asistenta medicala pentru a se evitata autovatamarea sau vatamarea altora, malnutritia sau hiperpirexia (temperatura crescuta).
Simptomele catatonice pot apare si in alte forme ale schizofreniei, in alte tulburari psihotice, sau chiar boli organice, de exemplu, in encefalite, tumori de lob frontal, tulburari metabolice (porfirie).

Schizofrenia reziduala
In acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar in prezent nu mai au simptome caracteristice de boala, nu exista elemente psihotice proeminente (delirul daca exista, este incapsulat). Daca sunt prezente halucinatii si idei delirante, ele nu sunt acompaniate de un afect puternic.
Evolutia poate fi limitata in timp.

Schizofrenia nediferentiata
Acest tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar nu si pentru formele catatonice, paranoide sau dezorganizat.
Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

 

Schizofrenie - complicatii


Lasata netratata, schizofrenia poate determina probleme severe emotionale, de comportament si de sanatate, si chiar probleme legale si financiare care pot afecta toate ariile vietii pacientului. Complicatiile pe care schizofrenia le poate determina sau cu care se asociaza sunt:
- suicid
- comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea
- depresie
- abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise
- saracie
- lipsa locuintei
- conflicte familiale
- inabilitatea de a lucra sau a merge la scoala
- probleme medicale datorate medicatiei antipsihotice
- pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale
- afectiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens.

 

Schizofrenie - prevenire

Nu exista o cale sigura de a preveni schizofrenia. Totusi, tratamentul precoce poate ajuta la controlarea simptomelor inaintea aparitiei unor complicatii serioase si poate ajuta la imbunatatirea prognosticului pe termen lung. Urmarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recaderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei.

Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor pasi activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient si introducerea tratamentului antipsihotic cat mai precoce daca este necesar, poate ajuta la minimizarea simptomelor si la prevenirea ca acestea sa se agraveze.

 

 

 

Biorezonanta Timisoara
0721.239.769 (Vodafone)
Consultatii gratuite
0764.769.634 (Cosmote)
Comenzi produse
0762.172.216 (Cosmote)

Cosul de cumparaturi

biorezonanta timisoara
Cosul DVS. este gol



Cautare avansata

Produse recomandate

Colo-Vada detoxifiere




sfaturipentrusanatate.ro - Toate drepturile rezervate.