Un tracker de fitness poate afișa pașii și ritmul, dar cifrele nu trebuie transformate într-un verdict despre sănătate. Un studiu britanic recent sugerează că viteza mersului și cadența pașilor pot ajuta la estimarea riscului de mortalitate într-un grup de adulți mai în vârstă. Pentru o persoană, însă, cel mai util semnal este adesea schimbarea față de propriul ritm.
Cercetarea, publicată în JAMA Network Open și prezentată de Healthline, a comparat viteza obținută la un test scurt cu mersul măsurat în viața de zi cu zi. Rezultatele nu spun că trebuie să alergi, că există un număr magic de pași sau că o plimbare rapidă compensează toate celelalte probleme de sănătate.
Ce înseamnă viteza mersului
Viteza mersului este distanța parcursă într-un anumit timp și se exprimă în metri pe secundă. În studiu, participanții au mers pe un traseu de 2,44 metri în ritmul lor obișnuit. Testul s-a repetat de trei ori, iar cercetătorii au folosit media.
Cadența este altceva: numărul de pași pe minut în perioadele în care mergi. Un dispozitiv purtat la încheietură poate înregistra cadența pe parcursul mai multor zile. Cadența mediană descrie valoarea din mijloc, iar percentila 95 arată cât de rapid mergeai în momentele tale mai alerte.
Totalul pașilor zilnici descrie volumul de mișcare, nu viteza. Poți avea mulți pași făcuți lent sau puțini pași făcuți în reprize mai rapide. De aceea, cifrele de pe ceas nu sunt echivalente între ele.
Cum a fost realizat studiul
Analiza a inclus 4.067 de participanți din sub-studiul Whitehall II, cu vârsta medie de 69,3 ani. Aproximativ 74% erau bărbați. Datele despre mers au fost colectate în perioada 2012–2013, iar urmărirea pentru mortalitate a continuat până în august 2024.
Participanții au purtat accelerometrul nouă zile, iar cercetătorii au legat datele de registrele britanice de mortalitate. Urmărirea mediană a durat 11,8 ani, timp în care au fost înregistrate 739 de decese.
Viteza clinică medie a fost de 1,2 metri pe secundă. Cadența mediană a fost de aproximativ 75 de pași pe minut, iar cea de la percentila 95 de aproximativ 112 pași pe minut. Aceste valori sunt descrieri ale grupului, nu ținte medicale pentru fiecare cititor.
Ce a găsit cercetarea
După ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul, fumatul, alcoolul, alimentația, indicele de masă corporală, hipertensiunea și bolile cronice, viteza mai mare la test a fost asociată cu un risc mai mic de mortalitate. În modelul complet, raportul de risc a fost 0,77 pentru o creștere cu o abatere standard a vitezei.
Cadența mediană și cadența de la percentila 95 au avut, de asemenea, rapoarte de risc sub 1. Rezultatele arată că măsurătorile mersului pot adăuga informație la evaluarea statistică a sănătății, dar capacitatea lor de predicție a fost modestă.
Aici este limita principală: studiul este observațional. Cercetătorii au observat ce se întâmplă la persoane cu viteze diferite, nu le-au repartizat aleatoriu să meargă într-un anumit ritm. O persoană care merge mai repede poate avea deja inimă și plămâni mai sănătoși, mai multă forță, un echilibru mai bun sau mai puține dureri. Nu putem concluziona că simpla accelerare a pasului va produce aceeași scădere a riscului.
De ce schimbarea personală este mai utilă
Dacă mergi mai lent decât altcineva, nu înseamnă automat că ai o problemă. Lungimea pasului, vârsta, înălțimea, terenul, încălțămintea și obiceiurile personale schimbă ritmul.
În schimb, o încetinire față de ceea ce făceai în urmă cu câteva luni merită observată. Poate avea o cauză mecanică, cum ar fi durerea de genunchi sau șold. Poate apărea după o perioadă de inactivitate sau poate reflecta scăderea forței și a rezistenței. Dacă se asociază cu lipsă de aer, amețeală, durere în piept sau palpitații, este nevoie de evaluare medicală.
O schimbare bruscă, cu slăbiciune pe o parte, față căzută sau vorbire neclară, este o urgență. Nu aștepta să vezi dacă o plimbare sau odihna rezolvă situația.
Cum folosești trackerul fără să te sperii
Un ceas sau telefonul poate fi util pentru a observa tendințe, dar valorile pot varia în funcție de poziția dispozitivului, algoritm, tipul activității și zilele în care îl porți. Compară perioade similare, nu o singură zi.
Poți urmări:
- cât de des mergi pe jos;
- dacă faci pauze mai multe decât înainte;
- dacă ritmul obișnuit scade constant;
- cum reacționează corpul la aceeași plimbare;
- dacă durerea sau oboseala îți schimbă traseul.
Nu este nevoie să forțezi 10.000 de pași. Analizele de sinteză despre pași arată asocieri favorabile la mai multe niveluri de activitate, cu diferențe între vârste și populații. Începe de la nivelul pe care îl tolerezi și crește lent, dacă nu apar simptome.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru adulți, în funcție de starea de sănătate. Și o cantitate mai mică este mai bună decât lipsa totală a mișcării.
Un plan simplu pentru mobilitate
Pentru o persoană stabilă medical, o plimbare scurtă poate fi împărțită în mai multe reprize. Alege un traseu sigur, evită suprafețele alunecoase și poartă încălțăminte stabilă. Dacă ai probleme de echilibru, folosește sprijinul recomandat și nu merge singur pe trasee riscante.
Oprește-te dacă apar durere toracică, lipsă de aer neobișnuită, amețeală, vedere încețoșată sau stare de rău. Dacă simptomele sunt intense ori apar brusc, cere ajutor medical. Pentru boli cardiace, pulmonare, neurologice, după o cădere sau după un accident vascular cerebral, discută cu medicul ori kinetoterapeutul înainte de a crește intensitatea.
Concluzie
Viteza mersului este un posibil indicator al stării generale, nu un test de longevitate. Studiul JAMA Network Open a găsit asocieri între viteza mersului, cadența pașilor și mortalitatea de orice cauză într-un grup britanic de adulți mai în vârstă. Pentru viața de zi cu zi, urmărește schimbările personale, mergi cât poți în siguranță și cere o evaluare când apar simptome noi.
Disclaimer medical: Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau un plan de exerciții personalizat.
