Durerea de șold nu înseamnă automat coxartroză. Poate veni din articulație, tendoane, coloană sau alte structuri. Totuși, când durerea este resimțită mai ales în zona inghinală, apare la mers și se asociază cu rigiditate, artroza șoldului devine una dintre explicațiile pe care medicul le va lua în calcul.

Coxartroza este osteoartrita articulației șoldului: cartilajul și celelalte structuri articulare se modifică treptat, iar mișcarea poate deveni dureroasă și limitată. Evoluția diferă mult de la o persoană la alta. O radiografie „urâtă” nu prezice perfect cât de tare doare, iar durerea severă nu spune singură cât de avansate sunt modificările.

Răspuns rapid

  • Durerea tipică apare frecvent în zona inghinală, fesă sau coapsă și se poate proiecta spre genunchi.
  • Rigiditatea după repaus, dificultatea la încălțat și mersul șchiopătat sunt indicii utile.
  • Diagnosticul se bazează pe simptome și examen clinic; radiografia se recomandă când poate schimba decizia medicală.
  • Mișcarea adaptată nu „tocește” automat șoldul și face parte din îngrijirea de bază.
  • Proteza nu se decide doar după gradul radiologic, ci după durere, funcție, obiective și răspunsul la opțiunile nechirurgicale.

Unde doare coxartroza

Durerea profundă din pliul inghinal este frecventă, dar nu obligatorie. Unele persoane o simt lateral, în fesă, pe partea din față a coapsei sau chiar la genunchi. Poate apărea când:

  • mergi mai mult ori urci scări;
  • te ridici de pe un scaun jos;
  • intri sau ieși din mașină;
  • îți pui șosetele și pantofii;
  • rotești piciorul;
  • stai culcat pe partea dureroasă.

Rigiditatea este de obicei mai evidentă după repaus și se poate reduce după câteva mișcări. Pe măsură ce mobilitatea scade, pasul devine mai scurt, iar persoana poate șchiopăta sau evita inconștient sprijinul pe partea afectată.

Durerea predominant laterală, sensibilă la apăsare, poate proveni și din tendoanele fesierilor sau bursa din jurul șoldului. Durerea care coboară sub genunchi, cu furnicături ori amorțeală, poate sugera o problemă lombară. Aceste tipare se pot suprapune, de aceea autodiagnosticul după locul durerii este nesigur.

Cine are risc mai mare

Vârsta este un factor important, dar coxartroza nu este o consecință obligatorie a îmbătrânirii. Riscul poate fi mai mare după traumatisme, în unele particularități de dezvoltare ale șoldului, în antecedente familiale și la persoanele cu exces ponderal. Anumite ocupații sau sporturi cu solicitare repetată pot contribui, însă mișcarea obișnuită, bine dozată, este benefică.

Cum se stabilește diagnosticul

Consultația începe cu istoricul durerii: debut, localizare, activități limitate, simptome nocturne și tratamente încercate. Medicul evaluează mersul, amplitudinea mișcărilor, forța și alte posibile surse de durere.

În multe cazuri tipice, diagnosticul clinic este suficient pentru a începe măsurile de bază. Radiografia poate confirma modificările, exclude alte probleme și ajuta la planificarea unui tratament. RMN-ul nu este obligatoriu pentru orice durere de șold și nu ar trebui făcut doar pentru că este o investigație mai complexă.

Analizele de sânge nu confirmă coxartroza. Ele pot fi cerute când tabloul ridică suspiciunea unei boli inflamatorii, infecții sau alte cauze.

Ce măsuri ajută de obicei

Exercițiul terapeutic adaptat este una dintre recomandările centrale. Programul poate combina întărirea mușchilor fesieri și ai coapsei, mobilitate și activitate aerobică cu impact redus. La început poate exista un disconfort moderat, dar durerea intensă, persistentă sau agravarea clară cer ajustarea programului.

Alte opțiuni discutate individual includ:

  • distribuirea activității în reprize și pauze;
  • bastonul ținut, de regulă, în mâna opusă șoldului dureros;
  • scăderea ponderală, dacă este relevantă și realistă;
  • medicamente pentru durere, alese după riscurile digestive, renale și cardiovasculare;
  • fiziokinetoterapie supravegheată;
  • uneori, infiltrație intraarticulară pentru efect pe termen scurt.

Nu lua antiinflamatoare zilnic și nu combina produse cu aceeași substanță fără sfatul unui profesionist. Acidul hialuronic injectat în șold nu are beneficii demonstrate peste placebo în ghidul AAOS, iar suplimentele nu refac un cartilaj pierdut.

Când se discută proteza de șold

Artroplastia totală poate fi luată în calcul când durerea și limitarea funcției afectează semnificativ viața, iar măsurile nechirurgicale nu oferă un control acceptabil. Nu există un prag universal de vârstă și nici o singură imagine radiologică ce impune operația.

Discuția cu ortopedul include beneficiile probabile, riscurile, bolile asociate, recuperarea și obiectivele personale. A cere o evaluare nu înseamnă că ai acceptat operația.

Semne care cer evaluare rapidă

Solicită ajutor prompt dacă durerea apare brusc după o cădere și nu te poți sprijini pe picior, dacă șoldul este foarte dureros împreună cu febră sau stare generală alterată, ori dacă apar slăbiciune progresivă, amorțeală extinsă sau pierderea controlului vezicii și intestinului. Acestea nu sunt manifestări obișnuite ale unei coxartroze stabile.

Atenție: articolul este informativ și nu înlocuiește consultația. Tratamentul și exercițiile trebuie adaptate diagnosticului, bolilor asociate și nivelului tău de funcționare.