Depresia nu rămâne întotdeauna la nivelul gândurilor și emoțiilor. Poate schimba somnul, apetitul, energia, concentrarea și felul în care este percepută durerea. În același timp, o boală fizică, un medicament sau o perioadă de stres pot produce simptome asemănătoare. De aceea, expresia „mă doare tot și nu mai am energie” merită luată în serios, dar nu trebuie transformată într-un diagnostic pus online.
Healthline explică faptul că depresia poate avea efecte asupra sistemului nervos și poate fi asociată cu simptome digestive, cardiovasculare și imunitare. OMS definește depresia printr-un tipar de dispoziție depresivă sau pierdere a interesului, prezent în cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, timp de cel puțin două săptămâni, împreună cu alte simptome și cu dificultăți de funcționare.
Creierul și gândirea
Concentrarea, memoria de lucru și luarea deciziilor pot deveni mai dificile. Persoana poate uita ce avea de făcut, poate evita telefoanele sau poate simți că o sarcină obișnuită este prea greu de început. Vinovăția și lipsa de speranță pot ocupa atât de mult spațiu mental încât restul activităților ajung pe plan secund.
Aceste schimbări nu înseamnă automat deteriorare permanentă a creierului. Ele pot avea legătură cu depresia, anxietatea, privarea de somn, alcoolul, medicamentele sau o altă afecțiune. Dacă apar brusc, cu confuzie, slăbiciune pe o parte sau tulburări de vorbire, sună la 112.
Somnul, energia și ritmul zilei
Unii oameni adorm greu și se trezesc înainte de vreme. Alții dorm mult și tot se simt epuizați. Energia redusă poate duce la renunțarea la mișcare, la mese neregulate și la amânarea consultațiilor, ceea ce întreține un cerc greu de rupt.
O rutină modestă este mai realistă decât un plan strict: aceeași oră de trezire în majoritatea zilelor, lumină naturală dimineața, o plimbare scurtă dacă este posibil și o masă simplă. Dacă există apnee de somn, dureri nocturne sau efecte adverse ale unui medicament, rutina singură nu rezolvă cauza.
Apetitul, greutatea și tubul digestiv
Depresia poate fi însoțită de lipsa poftei de mâncare, mâncat impulsiv sau modificări neintenționate ale greutății. Constipația, crampele și greața pot apărea în același timp. Uneori, lipsa de energie face dificilă cumpărarea și pregătirea alimentelor; alteori, mâncarea devine o modalitate de a face față emoțiilor.
Poți cere ajutorul unei persoane apropiate pentru cumpărături și poți păstra câteva alimente ușor de consumat. Nu urma diete restrictive și nu lua suplimente „pentru serotonină” fără recomandare. Pierderea rapidă în greutate, deshidratarea, leșinul, sângele în scaun sau o durere digestivă persistentă trebuie evaluate de medic.
Durerea și tensiunea din corp
Durerile de cap, musculare, lombare sau abdominale pot însoți depresia. Relația este complexă: somnul, stresul, inflamația, activitatea fizică redusă și modul în care sistemul nervos procesează durerea pot contribui. Faptul că un simptom are o posibilă componentă psihică nu îl face mai puțin real.
Totuși, nu atribui depresiei o durere nouă, severă sau progresivă înaintea unei examinări. Durerea în piept, lipsa de aer, leșinul, febra persistentă, amorțeala și pierderea forței sunt motive pentru evaluare medicală rapidă, în funcție de severitate.
Inima, imunitatea și bolile cronice
Depresia și bolile fizice se pot influența reciproc. O persoană cu diabet, boală cardiovasculară sau durere cronică poate avea un risc mai mare de simptome depresive, iar depresia poate face mai dificilă administrarea tratamentului, mișcarea și prezentarea la controale. OMS descrie această legătură ca fiind una strânsă, dar nu simplă.
Nu există o analiză de sânge unică ce confirmă depresia și nu este corect să spui că fiecare episod depresiv „slăbește imunitatea” în același fel. Medicul poate verifica istoricul, medicamentele, somnul și cauze fizice precum anemia sau tulburările tiroidiene, în funcție de simptome.
Cum poate ajuta familia
Un apropiat poate observa că persoana nu mai răspunde la mesaje, lipsește de la serviciu, nu se spală, nu mănâncă sau renunță la activități. Abordarea utilă este concretă: „Am observat că dormi foarte puțin și nu mai mănânci. Vrei să te însoțesc la medic?” Evită reproșurile și promisiunile că „trece dacă gândești pozitiv”.
Întreabă direct dacă există gânduri de auto-vătămare sau de moarte. Dacă există pericol imediat, plan de suicid sau persoana nu se poate menține în siguranță, sună la 112. Rămâi cu ea dacă poți face acest lucru fără să te pui în pericol și caută ajutor profesionist.
Evaluarea și tratamentul
Dacă simptomele durează cel puțin două săptămâni, se repetă sau afectează activitățile obișnuite, primul pas poate fi medicul de familie. Psihologul și psihiatrul pot contribui la evaluare și tratament. OMS menționează psihoterapii precum terapia cognitiv-comportamentală, activarea comportamentală și psihoterapia interpersonală; în unele situații, medicul poate recomanda și antidepresive.
Tratamentul se alege individual. Nu începe, opri sau modifica un medicament fără prescriptor. Alcoolul și drogurile pot agrava simptomele, iar izolarea poate face mai dificilă cererea de ajutor. O plimbare scurtă, o masă regulată și contactul cu o persoană de încredere pot fi pași de sprijin, nu înlocuitori ai îngrijirii medicale.
Acest articol are scop informativ și nu poate stabili cauza simptomelor. Depresia este tratabilă, iar cererea de ajutor nu este un eșec personal.
