Durerea de călcâi poate fi supărătoare tocmai fiindcă fiecare pas o readuce în atenție. Un jurnal de câteva zile nu pune un diagnostic, dar poate face discuția cu medicul, fizioterapeutul sau podiatrul mai clară. El ajută la diferențierea dintre o durere apărută treptat după schimbarea activității și una care a urmat unei căderi, unei aterizări bruște sau unui alt traumatism.

Începe cu locul și momentul durerii

Marchează simplu dacă te doare sub călcâi, în spatele lui, pe margine sau spre boltă. Scrie când începe: la primul pas după trezire, după ce te ridici de pe scaun, în timpul alergării sau abia după mult mers. NHS descrie, în fasciita plantară, un tipar posibil în care durerea de pe talpă, în jurul călcâiului și al bolții, este mai pronunțată la începutul mersului după somn ori repaus.

Acest tipar nu este o confirmare automată. MedlinePlus enumeră mai multe cauze ale durerii de călcâi, inclusiv probleme ale tendonului lui Ahile, bursită, fasciită plantară sau leziuni după aterizare puternică. Nu încerca să stabilești cauza apăsând repetat până provoți durere sau comparând piciorul cu fotografii de pe internet.

Notează schimbările din ultimele săptămâni

Scrie dacă ai crescut brusc distanța de mers, ai început un sport nou, ai alergat pe altă suprafață, ai schimbat munca astfel încât stai mai mult în picioare sau ai trecut la altă încălțăminte. Pantofii uzați, talpa prea subțire ori lipsa susținerii pot fi informații relevante, nu un verdict. Menționează și dacă ai avut recent o accidentare, dacă ai durere în gambă ori în spatele călcâiului și dacă ai observat umflare sau roșeață.

Un detaliu util este ce poți face în siguranță. Durerea se calmează când reduci mersul? Te împiedică să mergi la serviciu, să urci scări sau să dormi? Dacă ai încercat o compresă rece, întindere blândă sau încălțăminte mai susținută, notează efectul fără să repeți o manevră care agravează simptomele.

Ce poți face până la programare

NHS recomandă, pentru fasciita plantară, încălțăminte cu amortizare la călcâi și susținere bună a bolții, evitarea mersului desculț pe podele tari și exerciții blânde pentru talpă și călcâi. O compresă rece învelită într-un prosop poate fi folosită pentru confort, fără contact direct cu pielea. Alege activități care nu cresc durerea; înotul este unul dintre exemplele date de NHS pentru mișcare cu presiune mai mică pe picioare.

Nu transforma însă recomandările generale într-un program de recuperare forțat. Nu încerca să rupi un presupus „pinten”, nu alerga peste durere și nu lua antiinflamatoare sau suplimente fără să verifici dacă sunt potrivite pentru tine. Dacă iei tratamente prescrise, nu le modifica din cauza durerii de călcâi fără discuție cu clinicianul.

Când ceri sfat mai repede

Programează consult dacă durerea este severă, îți limitează activitățile, se agravează, revine sau nu se ameliorează după aproximativ două săptămâni de îngrijire prudentă. Persoanele cu diabet și durere la picior ar trebui să ceară sfat medical, deoarece problemele la nivelul picioarelor pot necesita o evaluare mai atentă.

Nu aștepta acasă dacă durerea a urmat unei căderi ori aterizări puternice, dacă nu poți pune greutate pe picior, dacă apare amorțeală, deformare, roșeață intensă, căldură locală sau o rană. Într-o situație care pare urgentă sau periculoasă, sună la 112.

Surse

Material informativ. Nu stabilește un diagnostic și nu înlocuiește recomandarea medicală.