Insuficiența cardiacă nu înseamnă că inima s-a oprit. Înseamnă că nu mai reușește să pompeze sau să se umple suficient de eficient pentru nevoile organismului. Poate apărea după un infarct, din cauza hipertensiunii, a unei boli valvulare, a unei aritmii sau a unei afecțiuni a mușchiului inimii.

Simptomele sunt frecvente și în alte probleme, de la anemie și boli pulmonare până la insuficiență venoasă. De aceea, diagnosticul nu se pune după aspectul gleznelor și nici după un singur test.

Răspuns rapid

  • Cele mai tipice semne sunt lipsa de aer la efort, oboseala și umflarea ambelor glezne.
  • Nevoia de a dormi pe mai multe perne sau trezirea noaptea cu senzație de sufocare merită evaluare rapidă.
  • Diagnosticul combină consultația, ECG-ul, analizele pentru peptide natriuretice și ecocardiografia.
  • O fracție de ejecție normală nu exclude insuficiența cardiacă.
  • Lipsa severă de aer în repaus, durerea toracică, leșinul sau buzele vineții sunt motive de apel la 112.

Primele simptome care pot fi trecute cu vederea

La început, persoana poate observa că urcă mai greu scările, rămâne în urmă la mers sau face pauze la activități pe care înainte le tolera. Oboseala este disproporționată față de efort, iar respirația revine mai lent la normal.

Pe măsură ce se acumulează lichid, pot apărea:

  • glezne și gambe umflate, de obicei bilateral;
  • pantofi mai strâmți spre seară;
  • creștere rapidă în greutate în câteva zile;
  • senzație de abdomen plin, apetit redus sau greață;
  • tuse nocturnă și nevoia de a ridica trunchiul în pat;
  • palpitații, amețeală sau toleranță tot mai mică la efort.

Niciun simptom nu este specific singur. Edemele pot veni de la vene, rinichi, ficat sau medicamente, iar lipsa de aer poate avea cauze pulmonare, hematologice ori metabolice.

Cine are un risc mai mare

Riscul crește la persoanele cu hipertensiune de lungă durată, boală coronariană sau infarct anterior, diabet, obezitate, boală renală, fibrilație atrială și boli ale valvelor. Unele cardiomiopatii sunt genetice. Alcoolul în exces, anumite droguri și unele tratamente oncologice pot afecta mușchiul cardiac.

Prezența factorilor de risc nu confirmă boala, dar face importantă evaluarea simptomelor noi. Tensiunea bine controlată, tratarea diabetului și renunțarea la fumat reduc riscul cardiovascular general.

Cum se confirmă diagnosticul

Medicul discută ritmul apariției simptomelor, bolile anterioare și medicamentele, apoi caută semne de congestie și verifică pulsul, tensiunea și saturația. ECG-ul poate arăta un infarct vechi, o aritmie sau alte indicii, dar nu confirmă singur insuficiența cardiacă.

BNP sau NT-proBNP sunt peptide eliberate când inima este supusă unei presiuni crescute. Un rezultat crescut susține necesitatea ecocardiografiei, însă poate fi influențat de vârstă, funcția renală și fibrilația atrială. Obezitatea și unele tratamente pot reduce valorile. Interpretarea aparține clinicianului.

Ecocardiografia arată structura inimii, valvele și felul în care ventriculele se contractă și se relaxează. Analizele pot verifica hemoleucograma, rinichii, electroliții, ficatul, tiroida, glicemia și statusul fierului. Radiografia toracică sau alte investigații se aleg după context.

Fracția de ejecție nu spune toată povestea

Fracția de ejecție estimează proporția de sânge eliminată de ventriculul stâng la fiecare contracție. Insuficiența cardiacă poate exista cu fracție redusă, ușor redusă sau păstrată. În forma cu fracție păstrată, inima se poate contracta aparent bine, dar se umple dificil ori există alte modificări structurale.

De aceea, formularea „ecografie normală” trebuie clarificată: contează ce parametri au fost măsurați și cum se potrivesc cu simptomele și analizele.

Ce urmează după diagnostic

Tratamentul depinde de cauză, tipul insuficienței cardiace, funcția renală, tensiune și alte boli. Poate include mai multe clase de medicamente, controlul lichidului acumulat, tratarea unei aritmii sau valve și, pentru anumite persoane, dispozitive cardiace. Nu copia schema altui pacient și nu opri tratamentul când te simți mai bine.

Mișcarea adaptată și recuperarea cardiacă sunt utile pentru mulți pacienți stabili. Cantitatea de sare și lichide trebuie individualizată; restricțiile severe luate din internet pot provoca deshidratare sau dezechilibre.

Când este o urgență

Sună la 112 dacă apare lipsă severă de aer în repaus, senzație de sufocare cu imposibilitatea de a sta culcat, spută roz și spumoasă, buze vineții, durere sau presiune în piept, leșin, confuzie nouă ori palpitații rapide însoțite de amețeală.

Contactează rapid echipa medicală dacă respirația se agravează, apar mai multe edeme, ai nevoie de mai multe perne sau greutatea crește brusc. Dacă ai deja un plan scris de acțiune, urmează pragurile stabilite pentru tine, fără să dublezi singur diureticul.

Atenție: articolul este informativ și nu înlocuiește consultația. Simptomele descrise au cauze multiple, iar diagnosticul și tratamentul se stabilesc individual.