Mononucleoza infecțioasă este un sindrom produs cel mai frecvent de virusul Epstein–Barr (EBV). Apare mai ales la adolescenți și adulți tineri, cu febră, durere în gât, ganglioni măriți și o oboseală care poate fi mult mai intensă decât într-o răceală obișnuită. La copiii mici, infecția cu EBV poate trece cu simptome puține sau nespecifice.

Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația. Sună la 112 dacă persoana respiră greu, nu își poate înghiți saliva, devine confuză sau are o durere abdominală bruscă și severă, mai ales în partea stângă sus.

Cum începe mononucleoza

Simptomele tipice pot apărea la câteva săptămâni după infectare și nu debutează neapărat toate în aceeași zi. Cele mai frecvente sunt:

  • oboseală pronunțată;
  • febră;
  • durere în gât, uneori cu amigdale foarte inflamate și depozite albicioase;
  • ganglioni sensibili sau măriți, mai ales la nivelul gâtului;
  • dureri de cap și musculare;
  • uneori erupție cutanată.

Ficatul sau splina se pot mări, fără ca acest lucru să poată fi verificat sigur acasă. O jenă sub coaste nu confirmă diagnosticul, iar lipsa durerii abdominale nu exclude mărirea splinei.

Mononucleoză, streptococ sau viroză obișnuită?

Durerea în gât și depozitele de pe amigdale pot semăna cu o infecție streptococică. Tusea, nasul înfundat și răgușeala sunt mai obișnuite în virozele respiratorii, dar niciun simptom izolat nu oferă certitudine. Mai mult, o persoană poate avea concomitent infecții diferite.

De aceea, antibioticul nu trebuie început după aspectul amigdalelor. Antibioticele nu acționează asupra EBV, iar ampicilina sau amoxicilina administrate unei persoane cu mononucleoză pot fi urmate frecvent de o erupție. Apariția erupției trebuie discutată cu medicul; nu dovedește singură o alergie permanentă la peniciline.

Ce analize pot fi recomandate

Medicul pornește de la simptome și examenul clinic. Într-un caz tipic, nu este întotdeauna nevoie de multe teste. În funcție de situație, pot fi utile:

  • hemoleucograma, care poate arăta limfocitoză și limfocite cu aspect atipic;
  • transaminazele și alte teste hepatice, deoarece ficatul poate fi afectat temporar;
  • testarea pentru streptococ, dacă tabloul o justifică;
  • anticorpi specifici EBV, mai ales când prezentarea nu este tipică.

La serologia EBV, VCA IgM pozitiv cu EBNA negativ susține de obicei o infecție primară recentă. Anticorpii VCA IgG și EBNA pot rămâne pozitivi după o infecție veche; cum majoritatea adulților au întâlnit deja EBV, un IgG pozitiv nu explică automat simptomele actuale. Testul Monospot poate avea rezultate fals negative, mai ales la copii, și nu confirmă direct EBV; interpretarea aparține medicului.

Cum se transmite și cât timp e contagioasă

EBV se transmite în principal prin salivă: sărut, pahare, tacâmuri sau periuțe de dinți folosite în comun. Virusul poate fi eliminat înaintea simptomelor și o perioadă îndelungată după boală, astfel că nu există o zi exactă în care riscul devine zero.

Nu este realistă izolarea luni întregi. Evitarea schimbului de obiecte care ating gura, spălarea mâinilor și amânarea sărutului reduc expunerea. Revenirea la școală sau serviciu depinde de starea generală, nu de dispariția completă a virusului din salivă.

Ce poți face în siguranță acasă

Odihna, lichidele și mesele ușor de tolerat sunt baza recuperării. Pentru febră sau durere, întreabă medicul ori farmacistul ce medicament și ce doză sunt potrivite vârstei și istoricului tău. Aspirina nu se administrează copiilor și adolescenților cu infecții virale fără indicație medicală.

Nu lua antibiotice, corticosteroizi, antivirale sau suplimente „pentru imunitate” fără recomandare. Corticosteroizii nu sunt tratament de rutină și pot fi rezervați unor complicații evaluate medical.

Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine în două-patru săptămâni, dar oboseala poate continua mai mult. Reia treptat activitatea și discută cu medicul dacă simptomele persistă, reapar sau îți limitează semnificativ viața.

De ce trebuie evitat sportul

Mononucleoza poate mări splina și, rar, aceasta se poate rupe. Evită sporturile de contact, ridicările grele și efortul intens până când medicul confirmă că revenirea este sigură. Faptul că febra a trecut nu înseamnă automat că splina a revenit la dimensiunea normală.

Durerea bruscă în abdomenul superior stâng, durerea care urcă spre umărul stâng, amețeala, paloarea sau leșinul după un efort ori o lovitură sunt urgențe.

Când mergi la medic

Programează un consult pentru durere severă în gât, febră persistentă, ganglioni mari, oboseală disproporționată, erupție sau simptome care nu se ameliorează. Evaluarea este cu atât mai importantă în sarcină, la persoanele cu imunitate scăzută sau când există icter, urină închisă la culoare ori vânătăi neobișnuite.

Solicită ajutor urgent dacă apar dificultăți de respirație sau înghițire, deshidratare, somnolență neobișnuită ori durere abdominală puternică.

Întrebări frecvente

Mononucleoza este „boala sărutului”?

Este o denumire populară incompletă. Saliva este principala cale de transmitere, dar expunerea poate avea loc și prin obiecte folosite în comun, nu doar prin sărut.

Se tratează cu antibiotic?

Nu, dacă este produsă de EBV. Antibioticul are sens numai dacă medicul confirmă și o infecție bacteriană care îl necesită.

Un EBV IgG pozitiv înseamnă boală activă?

Nu automat. Anumiți anticorpi IgG persistă toată viața și indică adesea o infecție veche. Modelul complet al analizelor și simptomele contează.

Când pot reveni la sală?

Nu există un răspuns unic. Revenirea se face gradual, după evaluarea medicului, deoarece riscul legat de splină poate continua după ce te simți mai bine.