Resturile de mâncare pot însemna o masă economisită, dar siguranța lor nu se decide numai după miros. Contează cât timp au rămas la temperatura camerei, cum au fost răcite, dacă au putut fi contaminate de alimente crude și cât de rece este frigiderul. OMS include păstrarea alimentelor la temperaturi sigure printre cele cinci reguli de bază pentru prevenirea bolilor transmise prin mâncare.

Cât timp a stat mâncarea pe masă?

Prima întrebare este simplă și adesea cea mai importantă. OMS recomandă ca alimentele gătite și perisabile să nu fie lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore. Dacă nu mai știi când au fost scoase sau au rămas pe masă până dimineața, nu încerca să rezolvi incertitudinea printr-un test al gustului.

După o masă cu mai multe feluri, pune resturile la frigider înainte de a strânge toate farfuriile. Nu trebuie să aștepți ca oala să ajungă complet rece; o cantitate mare poate fi împărțită în recipiente mai mici, care se răcesc mai repede.

În ce recipient și pe ce raft le pui?

Folosește recipiente curate, acoperite, și notează mental sau pe o etichetă data pregătirii dacă nu le vei consuma curând. Păstrează alimentele crude separat de cele gata de mâncat. Carnea, peștele sau alte produse crude trebuie ținute astfel încât lichidele lor să nu poată picura pe mâncarea gătită, fructe sau salată.

Raftul nu este un detaliu estetic. Separarea reduce riscul de contaminare încrucișată, iar recipientele închise protejează atât alimentul, cât și celelalte produse din frigider.

Frigiderul este suficient de rece?

OMS recomandă refrigerarea rapidă a alimentelor perisabile, preferabil sub 5 °C. Reglajul cu cifre al unui frigider nu spune întotdeauna temperatura reală, de aceea un termometru de frigider poate fi util. Nu îndesa aparatul până când aerul rece nu mai circulă bine și evită să lași ușa deschisă mult timp.

După o pană de curent sau o problemă a frigiderului, nu presupune automat că totul poate fi consumat. Situația depinde de temperatură, durată și produs. Când există îndoială, urmează recomandările autorităților sanitare sau aruncă alimentul perisabil care a stat prea mult la cald.

Cum reîncălzești o porție?

Reîncălzește complet porția pe care intenționezi să o mănânci. Pentru preparatele lichide, aducerea la fierbere este un reper util; pentru alte alimente, urmărește ca mijlocul să fie fierbinte, nu doar marginile. Microundele pot încălzi neuniform, astfel că amestecarea sau rotirea recipientului, când este posibil, ajută.

Evită ciclurile repetate de „scos, încălzit, pus la loc”. Mai sigur este să iei doar porția de care ai nevoie. Nu lăsa mâncarea reîncălzită ore întregi pe masă pentru a o păstra iar.

Când nu mai merită să riști

Un aliment cu mucegai, miros neobișnuit sau ambalaj umflat trebuie aruncat. Dar absența acestor semne nu dovedește că este sigur. Nu consuma resturi despre care nu știi când au fost preparate, care au stat îndelung la temperatura camerei ori au fost păstrate în condiții neclare.

Copiii mici, persoanele vârstnice, gravidele și cei cu imunitate scăzută pot fi mai vulnerabili la infecțiile alimentare. Pentru ei, marja de prudență ar trebui să fie mai mare.

Când ceri ajutor

Diareea și vărsăturile pot apărea din multe motive. Cere evaluare medicală dacă apar semne de deshidratare, sânge în scaun, febră mare, durere abdominală intensă, vărsături repetate sau agravare. Pentru stare severă, confuzie, leșin sau pericol imediat, sună la 112.

Surse

Material informativ. Nu înlocuiește recomandările individuale de la medic sau instrucțiunile autorităților pentru o alertă alimentară.