Glaucomul este numele unui grup de afecțiuni care deteriorează nervul optic, legătura dintre ochi și creier. Forma cea mai frecventă evoluează lent și poate să nu provoace durere, roșeață sau o scădere evidentă a vederii în primii ani. Când persoana observă că vede mai puțin în lateral, leziunile pot fi deja importante.
Presiunea din interiorul ochiului este un factor de risc major și principala țintă a tratamentului, dar nu este sinonimă cu diagnosticul. Poți avea tensiune oculară crescută fără leziuni de glaucom sau glaucom cu valori aflate în intervalul considerat obișnuit. De aceea, o singură măsurătoare nu spune întreaga poveste.
Ce simptome poate da glaucomul
Glaucomul primar cu unghi deschis se dezvoltă de obicei lent. Creierul compensează modificările mici, iar un ochi poate acoperi o vreme pierderea din celălalt. Nu aștepta durerea ca să programezi un control, mai ales dacă ai factori de risc.
Pe măsură ce boala avansează, câmpul vizual periferic se poate îngusta. Poți lovi obiecte aflate lateral, poți avea dificultăți la condus sau în lumină slabă și, în stadii avansate, vederea centrală poate fi afectată. Aceste modificări nu sunt specifice glaucomului și trebuie evaluate, nu autodiagnosticate.
O formă mai rară, închiderea acută a unghiului, poate apărea brusc cu durere oculară intensă, ochi roșu, vedere încețoșată, halouri colorate în jurul luminilor, durere de cap, greață ori vărsături. Aceasta este o urgență oftalmologică; nu aștepta până a doua zi și nu conduce singur către spital.
Tensiunea oculară mare înseamnă automat glaucom?
Nu. Tonometria măsoară presiunea intraoculară, dar valoarea este influențată de momentul zilei, metoda folosită și grosimea corneei. O cifră peste intervalul laboratorului poate însemna hipertensiune oculară, situație care crește riscul, fără să dovedească singură deteriorarea nervului optic.
Invers, unele persoane dezvoltă glaucom la presiuni care nu par crescute. Oftalmologul interpretează cifra împreună cu aspectul nervului optic, câmpul vizual, grosimea corneei, istoricul familial și evoluția în timp. Nu există o „tensiune perfectă” identică pentru toți; ținta de tratament este individualizată.
Ce investigații confirmă sau urmăresc boala
Un consult complet poate include măsurarea presiunii, examinarea nervului optic după dilatarea pupilei, gonioscopie pentru unghiul de drenaj, pahimetrie pentru grosimea corneei, tomografie în coerență optică (OCT) și perimetrie computerizată pentru câmpul vizual.
OCT-ul și câmpul vizual oferă informații diferite. Primul urmărește structura fibrelor nervoase, iar al doilea măsoară funcția vizuală. Un rezultat izolat, nesigur sau influențat de oboseală poate necesita repetare. Diagnosticul se bazează pe ansamblu și pe schimbarea observată la controale, nu pe fotografia unui singur test.
Cine are un risc mai mare
Riscul crește odată cu vârsta și este mai mare dacă un părinte, frate sau soră are glaucom. Contează și presiunea oculară crescută, unele particularități anatomice ale ochiului, miopia ori hipermetropia importantă, diabetul, traumatismele oculare și folosirea corticosteroizilor.
Corticosteroizii pot exista în picături, inhalatoare, creme, injecții sau comprimate. Nu opri un tratament prescris, dar spune oftalmologului ce folosești și de cât timp. Istoricul familial merită menționat chiar dacă vederea pare bună.
Cum se tratează glaucomul
Tratamentul urmărește încetinirea sau oprirea deteriorării prin scăderea presiunii intraoculare. În funcție de tip și severitate, poate include picături, laser sau operație. Vederea deja pierdută nu este de regulă recuperată, ceea ce face depistarea și monitorizarea esențiale.
Picăturile trebuie administrate exact cum au fost prescrise. Dacă provoacă usturime, roșeață, amețeală, dificultăți de respirație ori alte reacții, contactează medicul; nu le întrerupe și nu le înlocui cu produse „naturale” după ureche. Unele substanțe pot avea efecte și în restul corpului, iar lista completă de medicamente ajută la alegerea sigură.
Când programezi control și când este urgență
Programează un consult dacă observi îngustarea câmpului vizual, schimbări persistente ale vederii, ai tensiune oculară crescută sau rude de gradul întâi cu glaucom. Un control pentru ochelari nu înlocuiește întotdeauna evaluarea nervului optic și a câmpului vizual.
Mergi imediat la camera de gardă oftalmologică ori sună la 112 dacă apar brusc durere oculară severă, ochi roșu, vedere mult încețoșată, halouri, greață și vărsături sau pierdere bruscă a vederii. Nu pune picături rămase de la altcineva și nu aștepta să treacă după somn.
Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul oftalmolog.
