Osteoporoza este o boală în care oasele își pierd rezistența și se pot fractura mai ușor. Este numită adesea „boala tăcută” deoarece, de regulă, nu doare înainte să apară o fractură. O persoană se poate simți bine, iar o cădere de la propria înălțime, ridicarea unei greutăți sau chiar o mișcare banală poate scoate la iveală fragilitatea osoasă.
Depistarea nu se face după aspectul corpului și nici printr-o analiză obișnuită de calciu. Evaluarea combină factorii de risc, istoricul de fracturi și, când este indicat, osteodensitometria DEXA.
Ce simptome poate avea osteoporoza
Pierderea densității osoase nu produce de obicei simptome. Semnele apar mai ales după fracturi vertebrale, de șold, încheietură sau alte fracturi de fragilitate. Pot exista:
- durere de spate apărută brusc, uneori după un efort mic;
- scădere în înălțime față de anii anteriori;
- postură tot mai aplecată;
- fractură după un traumatism care în mod normal nu ar rupe un os;
- durere persistentă după o cădere aparent minoră.
Durerea de articulații nu înseamnă automat osteoporoză. Artroza, problemele musculare și afecțiunile coloanei au alte mecanisme, deși pot coexista.
Cine are un risc mai mare
Riscul crește odată cu vârsta și după menopauză, dar osteoporoza nu afectează doar femeile. Contează o fractură anterioară de fragilitate, un părinte cu fractură de șold, greutatea corporală mică, fumatul, consumul mare de alcool și sedentarismul.
Unele situații medicale merită discutate separat: menopauză precoce, tratament îndelungat cu corticosteroizi, boli inflamatorii, tulburări tiroidiene sau paratiroidiene, malabsorbție, boală celiacă, afecțiuni renale, tratamente pentru anumite cancere și tulburări de alimentație. Nu toate persoanele cu un factor de risc au osteoporoză, dar evaluarea poate fi justificată mai devreme.
Ce este testul DEXA
Osteodensitometria DEXA folosește o doză mică de raze X pentru a măsura densitatea minerală osoasă, cel mai frecvent la șold și coloana lombară. Investigația este scurtă și nedureroasă. Nu este același lucru cu o radiografie obișnuită, care poate rata pierderea osoasă timpurie.
La femeile după menopauză și la bărbații mai în vârstă, rezultatul include adesea scorul T:
- peste -1 este considerat în interval normal;
- între -1 și -2,5 indică osteopenie;
- cel mult -2,5 este compatibil cu osteoporoza, în contextul potrivit.
Scorul nu trebuie interpretat singur. O fractură de fragilitate poate indica risc mare chiar dacă valoarea DEXA nu trece pragul de -2,5. La adulții mai tineri poate conta mai mult scorul Z, iar alegerea regiunii măsurate și calitatea imaginii influențează interpretarea.
DEXA nu decide singură tratamentul
Medicul poate estima probabilitatea de fractură folosind vârsta, sexul, fracturile anterioare, istoricul familial, fumatul, alcoolul, anumite boli și medicamente, uneori cu un instrument precum FRAX. Analizele pot căuta deficit de vitamina D sau cauze secundare, dar un calciu seric normal nu exclude osteoporoza.
Tratamentul depinde de riscul total. Poate include mișcare adaptată, prevenirea căderilor, aport alimentar adecvat de proteine și calciu, corectarea unui deficit de vitamina D și medicamente care reduc riscul de fractură. Nu începe calciu sau vitamina D în doze mari fără recomandare: excesul poate fi inutil sau riscant, iar suplimentele nu înlocuiesc tratamentul indicat unei persoane cu risc înalt.
Când ceri ajutor rapid
Mergi urgent la evaluare după o cădere dacă nu poți sprijini greutatea pe un picior, șoldul este foarte dureros sau membrul pare scurtat ori rotat. Durerea bruscă severă de spate, mai ales după o mișcare mică, poate necesita evaluare pentru fractură vertebrală. Amorțeala în zona șeii, slăbiciunea progresivă a picioarelor sau pierderea controlului vezicii ori intestinului sunt urgențe neurologice.
Pentru prevenție, discută cu medicul dacă ai avut o fractură după un traumatism minor, ai pierdut vizibil din înălțime, urmezi corticosteroizi pe termen lung sau ai mai mulți factori de risc. Prima fractură nu ar trebui considerată doar „ghinion”.
Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația, evaluarea riscului de fractură sau recomandarea personalizată de investigații și tratament.
